Scurt Istoric

Localitatea este atestată documentar în 1280, amintită drept comună liberă în Ţara Vinului, cu numele de Musyna. Alte denumiri: villa Musna, Muzsna, Meschen.

Vatra veche a satului păstrează caracteristicile coloniştilor germanici din punct de vedere urbanistic şi arhitectonic.

În 1968, comuna Moşna se constituie din satele Moşna, Alma Vii, Nemşa.

Localitatea Nemşa este atestată la 1359 sub numele de villa Nymps.

Localitatea Alma Vii este atestată pentru prima dată la 1356 – Almasium. Vechea denumire românească Alma între Vii.

Legenda întemeierii satului păstrată de saşi atribuie denumirea localităţii unei păsări care le-ar fi indicat locul unde să-şi întemeieze aşezarea, adică Meschen. Cert este că o pasăre a fost folosită ca simbol heraldic pentru Moşna.

• 1283 apare în izvoare Petrus de Musna.
• 1359- Moşna este reprezentată în adunarea Scaunului Mediaş. Ese perioada în care Mediaşul a câştigat întâietatea în detrimentul Moşnei şi Biertanului.
• 1480-1486, după Vătăşianu, 1485-1498, după alţi autori, se construieşte actuala biserică.
• în jurul anului 1500 au loc lucrări de fortificare a bisericii.
• 1530,datorită poziţiei Universităţii Saxone referitoare la disputele pentru dominaţia Transilvaniei,Moşna este ocupată de Ioan Zapolya.
• 1555, Moşna obţine dreptul de târg anual, deosebit de important pentru acea vreme
• 1564, sunt amintite documentar în Moşna 6 bresle
• 1786 se înregistrează 75 de case săseşti şi 25 româneşti. Peste doar 20 de ani, Moşna avea 1155 de lcuitori.
• 1794, se ridică actuala casă parohială, în stil baroc; aceasta fiind în care a locuit Stefan L. Roth între anii 1847 – 1849, ca profesor şi preot.
• c.c. a 1800, este atestată prima şcoală confesională ortodoxă.
• 1847-49, Şt. Ludwig Roth este dascăl la Moşna, fiind personalitatea istorică cea mai emblematică pentru aceste meleaguri
• 1850 este terminată biserica greco catolică din Moşna.
• 1919 Dicţionarul Numirilor de localităţi cu poporaţiune română din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, întocmit din încredinţarea Asociaţiei pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român, de Silvestru Moldovan, Nicolae Togan – Ediţia II, Sibiu, 1919 – Editura Asociaţiunii, Tipografia Libertatea Orăştie, localităţile componente ale comunei apar cu următoarele referinţe: Moşna, Muzsna, Meschen, comună, judeţul Târnava-mare, plasa Mediaş, locuitori 1792, români 638, ceilalţi germani, parohie greco-ortodoxă (Sibiiu) şi greco-catolică (Blaj), poşta în localitate; Alma-săsască, Szászalmád, Almen, judeţul Târnava-mare, plasa Mediaş, locuitori 530, români 192, ceilalţi germani, parohie greco-catolică (Blaj), poşta în Moşna (Muzsna) Nemşa, Nemes, Nimesch, judeţul Târnava-mare, plasa Mediaş, locuitori 553, români 132, ceilalţi germani, filie a parohiei greco-ortodoxe Moşna (Sibiiu), poşta în Moşna (Muzsna)
• 1945, au loc deportări în Rusia ale populaţiei săseşti
• 1950- se înfiinţează primul C.A.P., dar încheierea colectivizării, ca în tot Ardealul, este de dată mult mai târzie decât în toate celelalte provincii ale României contemporane.
• După 1989 populaţia germană emigrează masiv, eveniment cu implicaţii majore pe întreg palierul vieţii sociale, economice, culturale;
• 1998, la 4 noiembrie prinţul Charles vizitează Moşna
• 2002, la recensământul populaţiei şi al locuinţelor populaţia comunei Moşna (2002) era de 3251 de locuitori (din care de sex masculin 1629, iar 1622 feminin). Numărul total de clădiri (în 2002) a fost 992, din care 956 de gospodării, cu 1109 locuinţe. La recensământul general agricol (în acelaşi an) efectivele animaliere din comună erau: 617 bovine, 3122 ovine,110 caprine, 2029 porcine, 9683 păsări, 230 cabaline, 265 iepuri de casă şi 102 familii de albine. Surse: Maria şi Ionel Şotropa, Monografia Comunei Moşna, Editura ETAPE Sibiu, 1999

Denumirile localităţilor în timp:

Moşna, Mojna, ung. Muzsna, germ. Meschen, raion Mediaş, regiunea Braşov.

• 1280 Musyna,
• 1283 villa Musna,
• 1315 Mvsna,
• 1359 Muschna,
• 1503 Mussen, Moschin,
• 1532 Myschen,
• 1541-1550 Meschenn,
• 1561 poss. Mwsna,
• 1733 Musna,
• 1760 -1762 Meschen,
• 1854 Muzsna, Meschen, Moşna.

Alma între Vii, Alma Săsească, ung. Szászalmás, germ. Almen, raion Mediaş, reg. Braşov.

• 1356 Almasium,
• 1417 villa Alma,
• 1733 Halma,
• 1760-1762 Allmen,
• 1805 Almen,
• 1854 Szász Almás, Almen, Alma.

Nemşa, ung. Nemes, germ. Nimesch, raion Mediaş, reg. Braşov.

• 1359 villa Nymps,
• 1395 Nymisch,
• 1400 Nyms,
• 1532 Nymeys,
• 1733 Nemse, Numsa,
• 1760-1762 Nimes,
• 1805 Niemesch,
• 1808 Nemcz,
• 1839 Nimsa, Nimisch,
• 1850 Nemes, Nemetz,
• 1854 Nemes, Niemesch, Nemşa.

Sursa: Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, Editura Academiei R.S.R., 1966